Vieaţa la mol (I)

La Mall parchează un arab/Cu ochii mici, cu părul rar.

Ah, nu, nu era arab şi nu era în nevoie şi nici n-avea un singur cal, ci vreo 150. Arabul care nu era arab avea un şort turcesc, un maieu importat dintr-o ţară în care spălarea tricourilor este ilegală şi nişte şlapi de plastic veritabil, de Obor. Tricoul care nu cunoscuse niciodată bucuriile scaldei în maşina de spălat se suflecase peste burtă. Buricul, ca multe alte burice de acest tip, lupta fără speranţă pe două fronturi, înghiţit de grăsime şi împâslit de scame. Fiind cald, scamele erau jilave. Umezeala venea de peste tot, în broboane de transpiraţie şi pârâiaşe de sudoare. Buricul exprima nefericire, în contrast cu expansionismul exuberant al vecinătăţilor buricului.
Caii arabului care nu era arab tăceau sub capota unui SUV scump şi, ca orice SUV scump, foarte mare. Portiera s-a închis cu sunetul înfundat al unei portiere scumpe cât salariul anual al unui medic românesc. Maşina scumpă mai avea alte 3 portiere scumpe şi un hayon şi mai scump, stopuri scumpe pe led-uri, faruri scumpe cu xenon, geamuri fumurii foarte scumpe, semnalizatoare destul de scumpe în oglinzi, trapă electrică standard de scumpă, ţevi duble de eşapament şi jenţi cromate, nu doar pur şi simplu scumpe, ci din alea de se-nvârt la stop, să moară duşmanii de invidie. Maşina s-a oglindit pentru o clipă în burta asudată a proprietarului de maşină scumpă, tricou murdar suflecat, şort turcesc şi şlapi de plastic veritabil. Când s-a văzut, a oftat tăcut pentru că oglinda a deformat-o caricatural. Maşina scumpă a realizat şi că toate ledurile, ţevile, cromurile, strălucirile, curbele şi gadgeturile extrem de scumpe nu fac doi bani, până la urmă, pentru stăpânul a fost un fraier şi a ales-o prost.

Stăpânul a fost un fraier pentru că şi-a ales o maşină de fiţe neagră, în condiţiile în care se ştie că, anul acesta, toate, dar absolut toate maşinile de fiţe trebuie să fie alb-crem, cu piele roşie înăuntru. În timp ce stăpânul se îndrepta târşit spre Mall, maşinii i-era ruşine de soarta ei de maşină de fiţe ratată. Mi-a fost atât de milă de ea încât mi-a venit să-i dau foc.

- va urma -
www.dailycotcodac.ro