căutare personalizată

luni, 30 august 2010

Poze

The Beer Prayer

O BERE LA TIMPUL EI.....

PROBLEMA CU BAUTURA

UN ALT DEZASTRU PE SOSELE

Români, complimentaţi-vă gajicile!

Dacă nu ştiţi cum, vă vând eu un pont care nu dă greş: ţi-o iei în braţe, ţi-o strângi zdravăn până picură din ea; ea se va uita la tine cu ochii întrebători şi mari, de o să-i poţi număra vinişoarele roşii din albul ochilor. Sânii ei îţi gâdilă kepţii, şi ţie-ţi place. Tu va trebui să-i explici, da’ cu drag, alfel nu are sens:

- Tuuuu… te mănânc, tu!
- ???
- Te mănânc, tu… şi nu te mai cac!!!
www.groparu.ro

vineri, 20 august 2010

Cum a fost la ultima înmormântare la care ai fost?

Prieteni, nu ştiu cum vedeţi voi treaba asta, dar mie mi se pare că înmormântările din România sunt tot mai triste. Aşa că eu, cum probabil vă aşteptaţi deja, vin cu o propunere care ar putea înviora atmosfera la aceste evenimente sociale.

Pe scurt, propun introducerea obiceiului cu furatul personajului principal şi la înmormântări. Pe la mijlocul pomenii, maestrul de ceremonii va lua microfonul şi va anunţa, cu o voce rezonabil de tristă: “Dragi invitaţi, s-a furat mortul!”.
Important e ca procedura să fie efectuată, ca în cazul miresei la nunţi, de oameni de încredere, prieteni ai răposatului, poate chiar rude, care să nu fi conversat prea des cu sticla înainte (sigur nu ne-am dori ca vreo doi unchi beţi să zgârie sicriul). Pentru a distrage atenţia văduvei, unul dintre complici o va lua deoparte să-i spună ceva, de testament sau datorii, în timp ce ceilalţi vor fura sicriul şi, împreună cu fotograful şi părintele (parcă sunt şi de-ăştia la înmormântări, nu?), vor pleca spre o direcţie stabilită din timp.

Mortul poate fi dus la o terasă sau chiar la meci, depinde ce a preferat răposatul. Ar putea fi ascuns într-o librărie sau aşezat frumos în faţa unui ghişeu la Electrica, în aşa fel încât să pară că se caută de bani mărunţi. Familia răposatului va fi anunţată telefonic de năzdrăvănie şi se va negocia o răscumpărare în prosoape, colive sau ce alte obiecte se mai folosesc cu aceste ocazii.

Evident că, la final, cei care au furat mortul vor primi şi o copie a casetei de la înmormântare, să o arate la prieteni când vin pe la ei: “Hai să-ţi arăt cum a fost la înmormântarea lui Popescu, ne-am spart de râs”. Cei care doresc ca, după moarte, să fie furaţi de un prieten drag sau de cineva apropiat din familie trebuie să specifice asta în testament, dar şi să scrie cu pixul pe carnetul de CEC unde-şi ţin banii de sicriu
www.dailycotcodac.ro

luni, 16 august 2010

PROSTUL DE INTERNET....

De multă vreme vreau să scriu acest post, despre internet şi faptul că, pe lângă multe chestii mişto, a adus în viaţa mea şi ceva mai puţin plăcut: contactul cu mulţi proşti, pe care, altfel, nu i-aş fi întâlnit niciodată.

Mărturisesc: până acum câţiva ani, aveam o părere complet greşită despre media inteligenţei din această ţară. Părerea se baza pe anturaj, ca să zic aşa, pe oamenii cu care interacţionam direct. De-abia după ce am început să văd cu ce se mănâncă netul şi să pap câte-o porţie zdravănă în fiecare zi, mi-am dat recalibrat impresiile: există mulţi oameni inteligenţi pe net, dar proştii sunt de câteva ori mai numeroşi. Dar să vedem cum arată ei.

Prostul de internet e, obligatoriu, şi fudul. P-ăla care nu-i şi fudul nu ajungem să-l cunoaştem, fiindcă tace dracu’ din gură, ajutându-ne să nici nu aflăm că există. Prostul fudul nu poate însă să tacă. Pe el îl chinuie permanent o imensă şi irepresibilă nevoie de a se exprima. Se plimbă pe internet ca pe tarlaua lu’ mă-sa şi, din când în când, se opreşte să citească câte ceva: un blog, un articol de ziar etc. Fiind fudul, el are în general impresia că e foarte deştept, dar, în particular, când citeşte ceva, această impresie începe să îl preseze groaznic, obligându-l să-şi dea cu părerea. Ştiţi când eşti balonat şi simţi că-ţi explodează stomacul dacă nu mergi în secunda aia la toaletă? Ei bine, cam asta simte şi prostul de internet: că, dacă nu-şi dă cu părerea, îi explodează capul. Şi-şi dă: “Slab. Nu mi-a plăcut deloc articolul, schimbă-ţi meseria”; “Chiar trebuie să facem băşcălie de absolut orice în ţara asta? Este inadmisibil să facem băşcălie de orice, aşa n-o să ajungem nicăieri, să vă fie ruşine. Loredana”; “Foarte prost articol, nu mai intru niciodată pe acest site”, “Aşa, şi? Trebuia să râd la acest articol?”, “Deşi sunt 100% de acord cu mesajul textului, cred că autorul este un frustrat. Daţi-l afară, nu vă mai cumpăr niciodată” (deşi el n-a cumpărat nimic, a citit gratis pe net). Etc. etc. etc.

Observaţi că n-am luat în calcul categoria “oligofreni care nici măcar nu ştiu limba română”. P-ăia îi putem ignora liniştiţi, sunt mult mai puţin enervanţi decât prostul alfabetizat, care a terminat şi o facultate, poate chiar două. Probabil că asta îl şi face să se simtă obligat să-ţi bage pe gât părerile lui: prejudecata că cine termină o facultate n-are cum să fie prost. Şi tot asta îl legitimează să se ducă în subsolul unui text scris de Andrei Pleşu, de exemplu, şi să zică: “Slab. Din ce în ce mai slab. Încă puţin şi o să renunţ la a vă mai citi”. Adică, vezi Doamne, nici Pleşu nu mai e ce-a fost şi, oricât de înţelegător şi de răbdător ar fi el, prostul, până la urmă o să obosească să-i mai dea şansă peste şansă lui Pleşu. Într-o zi o să decidă cu superioritate că nu-l mai citeşte şi, gata, n-o să-l mai citească. Pentru că, mă-nţelegi, dacă nu-l validează el, prostul de internet, Pleşu nu există. Dacă el zice că Pleşu nu e OK, nu e OK şi gata. Toţi cei care scriu pe net există numai în măsura în care el, prostul, decide că sunt inteligenţi, buni sau talentaţi, e clar, da?

Bun. Acuma am şi eu un mesaj pentru prostul de internet. O să fie mai frust, aşa, o să se apropie mult de ce am gândit de fiecare dată când i-am întâlnit părerile arogante de prost. La mine pe blog, pe site-ul ziarului la care lucrez (nu neapărat la textele mele), pe Facebook, pe alte site-uri, pe alte bloguri etc. Sper că n-o să fie o problemă c-o să mă exprim mai din topor. Am şi eu dreptul să fiu foarte sinceră cu cineva atât de sincer şi de doxat ca prostul de internet, nu?

Dragă prostule de internet, înainte să mai intri să-ţi laşi icrele pe vreun site, află nişte chestii:

1. Internetul ăsta nu e o sală de clasă în care toţi ăia care scriem stăm în bănci, numai tu stai la catedră. Asta înseamnă că, atunci cineva postează un text, textul ăla nu conţine implicit şi întrebarea “Cum ţi s-a părut acest text, dragă prostule de internet?”. Iar, dacă n-o conţine, înseamnă că n-ai de ce să te simţi obligat să răspunzi “Slab!”, “Din ce în ce mai slab!”, “Foarte slab.” sau “Nu mai intru niciodată aici!”. Fiindcă, am uitat să-ţi spun, nici întrebarea “Dragă prostule, ai de gând să mai intri pe-aici?” n-o conţine nici unul dintre textele de pe net.

2. Faptul că eu şi alţii scriem texte, iar tu le citeşti, nu te legitimează să te comporţi ca dom’ profesor care-şi evaluează elevii. Nici tu nu eşti profesor, nici noi nu suntem elevii tăi. Pariez că, dacă te-aş pune să scrii ceva, n-ai fi capabil să legi mai mult de două propoziţii gângave, prin urmare nu ai nici o calitate să mă evaluezi pe mine. Eu aş putea să te evaluez pe tine la scris, tu nu poţi să mă evaluezi pe mine. Ţi-o zic verde, că ştiu că nu merge cu fineţuri. Eu pot, pentru că asta e meseria mea, tu nu poţi, pentru că eşti prost. Dacă n-ai fi prost, ai da un altfel de feedback textelor pe care le citeşti. Ai dezbate ideile din ele, l-ai contrazice pe autor inteligent şi cu argumente şi alte lucruri de genul ăsta. Dacă n-ai fi prost, nu ţi s-ar părea că ai calitatea să evaluezi talentul lui Pleşu. Dacă n-ai fi prost, n-ai intra să laşi comentarii arogante, puţind de la o poştă a autosuficienţă şi a adoraţie de sine. Dacă n-ai fi prost, te-ai abţine să intri undeva să laşi o sentinţă ca “Slab!”. Oamenii inteligenţi nu fac niciodată asta. Pe bune, pe verificatelea, fă un sondaj. Întreabă toţi oamenii inteligenţi pe care-i cunoşti dacă ar intra undeva să facă pe deştepţii cu un comentariu de genul ăsta. Mă rog, asta ar presupune să ştii să recunoşti un om inteligent… Deci mai bine nu face nici un sondaj, crede-mă pe cuvânt: un om inteligent nu intră niciodată să-i evalueze pe alţii pe net, nu intră niciodată să se dea “profesor”. Chiar dacă e.

3. Aroganţele de tipul “Nu mai calc niciodată pe acest site” nu mă/ne sperie absolut deloc. Ba chiar ne lasă reci. Şi dacă n-o să mai intri ce? Mă afectează pe mine absenţa ta altfel decât în bine? De ce ai senzaţia că mă interesează dacă mai intri sau nu? Cum poţi să fii atât de penibil încât să lansezi astfel de ameninţări cu convingerea că o să mă răneşti? Acuma, pe bune, gândeşte-te un pic: ce pierd eu dacă tu nu mai intri, în afară de un idiot care făcea pe deşteptul? Dragoste? Sănătate? Bani? Ce? Absolut nimic. Acuma du-te şi repetă în oglindă “Cum plm am putut să fiu atât de idiot să ameninţ că nu mai citesc ceva ce, oricum, citeam gratis?”

Acestea fiind zise, mai am un singur lucru de adăugat: Ştiu că am scris absolut degeaba acest text. Prostul de internet nu se va recunoaşte în el. N-ai cum să te recunoşti dacă eşti prost făcut grămadă, dar te crezi genial. Da’ ştiţi ceva? Nici nu mai contează dacă se recunoaşte sau nu. Eu măcar m-am răcorit. Pentru o vreme n-o să-i mai invidiez în tăcere pe bloggerii a căror politică de relaţionare cu “clienţii” constă în a spune “Eşti prost” de câte ori au ei chef.
www.simonatache.ro

sâmbătă, 14 august 2010

Scuza pentru cand intarzii la serviciu

- Iar ai intarziat la serviciu. Pot sa stiu de ce?
- M-am futut azi-dimineata. Scuze!
- Si ieri dimineata?
- Da, si ieri.
- Bun. Si luni?
- Luni m-am futut de doo ori.
- Si in toata luna februarie?
- Mai ales in toata luna februarie!
www.groparu.ro

vineri, 13 august 2010

O scrisoare funny...

Draga fiule,

Iti scriu aceste randuri ca sa stii ca iti scriu. Daca primesti aceasta scrisoare inseamna ca a ajuns cu bine. Daca nu o primesti, atunci sa ma anunti pentru a ti-o mai timite o data.

Iti scriu incet pentru ca stiu ca tu nu citesti prea repede.
Acum cateva zile tatal tau a citit ca marea majoritate a accidentelor se petrec la o distanta de un kilometru de casa. De aceea ne-am hotarat sa ne mutam mai departe.

Noua casa este minunata; are si masina de spalat, dar nu stiu sigur daca merge. Ieri, am bagat lenjeria in ea, am tras de maneta, si de-atunci n-am mai vazut-o.
Vremea pe aici nu e foarte rea. Saptamana trecuta n-a plouat decat de doua ori.
Prima data, ploaia a tinut 3 zile, a doua oara 4 zile.

A propos de vesta pe care o voiai, unchiul Petre mi-a spus ca daca o trimitem cu nasturi, cum sunt ei grei, o sa coste mai mult; atunci am taiat nasturii si i-am pus in buzunar.

In sfarsit, l-am ingropat pe bunicu'; l-am gasit cand ne-am mutat. Era in dulap din ziua in care a castigat la 'De-a v-ati ascunselea'.

Sa-ti mai zic ca alaltaieri, a explodat bucataria si tatal tau si cu mine am 'zburat' din casa. Ce emotie! a fost pentru prima data dupa multi ani cand tatal tau si cu mine iesim impreuna undeva.
A venit doctorul sa vada daca suntem in regula, si mi-a pus un tub din sticla in gura.
Mi-a zis sa nu vorbesc 10 minute. Tatal tau s-a oferit sa cumpere tubul acela.

Si daca tot vorbim de taica'tu, te anunt ca si-a gasit de lucru, e foarte mandru de asta.
Lucreaza peste aproape 500 de oameni. L-au angajat sa tunda iarba in cimitir.

Sora ta Julia, cea care s-a casatorit cu sotul ei, a nascut in sfarsit, da' nu stim inca sexul copilului. N-as putea inca sa-ti spun daca esti unchi sau matusa

Taica'tu a intrebat-o pe sora-ta Lucia daca mai este insarcinata. Lucia i-a zis ca da, in 5 cinci luni de-acum; atunci taica'tu a intrebat-o daca era sigura ca era al ei.
Ea i-a spus sigura ca da. Ce fata sigura, cata mandrie! Asa fata, asa tata!

Varul tau Paul s-a casatorit si se roaga in fiecare zi in fata sotiei lui.
E fecioara!

Dimpotriva, nu l-am mai vazut pe unchiul Vasile, ala care a murit anul trecut...

Cel mai rau e fratetu' ala' mic, Ionut. A incuiat masina si a lasat cheile inauntru.
A trebuit sa se duca pana acasa sa aduca dublura ca sa ne scoata pe toti de acolo.

Bine, fiule. Nu pot sa-ti trec adresa pe plic pentru ca n-o stiu. De fapt, ultima familie care a locuit aici, a plecat cu numerele pentru a le pune la noua adresa.

Daca o vezi pe Margareta, transmitei salutarile noastre. Daca n-o vezi nu-i spune nimic.

Mama ta care te adora,
Antoaneta

P.S. Aveam de gand sa-ti pun si niste bani, dar deja am inchis plicul

joi, 12 august 2010

Despre femeia prizoniera din mine

La mine in corp zace prizoniera o femeie.

Femeia aceasta are nevoie de tandrete, de atentie, si de ajutor – pentru ca se zbate, sireaca, sa iasa la lumina. Ea este responsabila de latura mea mai sensibila – cum este cea lirica, care m-a ajutat sa descriu in coloraturi Rembrandtiene si Van Goghoase simfonia ciorbei de peste inghiţită ghiogâlţ ghiogâlţ când fusasem in Deltă. Uneori, această femeie prizniera in mine ma indeamna sa dau cu aspiratorul, sa imi cumpar hartie igienica verde ca sa se asorteze cu gresia si faianţa de la mine din baie, şi să mananc dietetic: iaurt si sana (medicamente esentiale ca sa astup stomacul indopat cu bere, inca furios dupa noaptea de ieri).

Femeia aceasta care ea, insasi, zace in mine, simte uneori nevoia de iubire; si atunci isi ia cat poate duce. Alteori este de o blandete iesita din comun, pentru ca ulterior sa rabufneasca urland la oricine i se pare ei ca i-a gresit. Prefera sa stea indelung in cadă, si uneori ar prefera sa mearga impreuna cu inca doua-trei gajici la baie – desi arareori ii iese figura. Se uita indelung la alte gajici, incercand sa descopere acel je ne sais quoi; alteori adulmeca cu nesaţ izul de gajica lasat de cate o reprezentanta a sexului frumos in urma ei, si recită în gând Minulescu si al lui voila pourquoi j’aimais Rosine (care cica, de fapt, era a lu’ Guerlain).

Femeia aceasta, dragii mei cititori, este o lezbianca fara speranta, si ma indeamna sa vreau sa dansez cu fiecare fomeie pe care o vede pe strada; si ma mai indeamna sa le fac si alte chestii specifice lesbiencelor, si uneori, mie, chestiile alea chiar imi ies!
www.groparu.ro

Descopery Coco English Chanel

Pe Animal Planet sau pe National Geographic zicea un nene batraior care face documentare coioase neshte chestii.

Si in coioshenia lui, printre chestiile pe care le-o zis, o fost si faptul ca oamenii or inceput sa umble biped din cauza ca asa vedeau mai de departe vrun animal d-ala pe care noi il vedem numa prin Ice Age. Animalele elea cica s-ar fi servit la pauza de pranz cu câte un omulet crocant, da’ numai daca il luau prin surprindere, alfel oamenii faceau caca pe ei de frica, si deveneau si mai scarbosi la gust – afara numa daca erau femei tinerele, ca astea nush cum fac de au gust bun in orice conditii. Bun! Bun-bun!!!

Şi omu d-aia s-o ridicat ca o suricată lălâie pe picioarele lui bipede, ca sa vază cine il vrea în farfurie şi să poată fugi la mă-sa, la adăpost.

Şi o mai zis nenea documentaristu şi că oamenii or început să margă în două picioare din spate şi pentru că trăiau într-o zonă mlăştinoasă, şi dacă nu ridicau bostanu’ se cam inecau in apa aia cu pipi făcut de la omu’ care mergea dinaintea lor, in şir, că io ştiu că din instinct te pişi când intri in apă, că io aşa am făcut în toate piscinele în care am inotat, şi să ştiţi că e minciună că în Germania apa din bazin se colorează dacă te cam pişi pe ea, nu e adevarat.

Teoria Groparului asupra mersului biped:

- femeile s-or deprins să stea în două picioare ca să vadă mai bine când vinie beţivu’ dreq de la crâjmă, că azi e zi de salariu, şi lu ala micu ii trebe memorie la calc;
- ăla micu stă în două picioare ca să aibe mâinile libere să se apere dacă e vorba să şi le incaseze pentru faptele sale făcute de voie sau de nevoie;
- ăla marele, care vine clătinat acasă, are nevoie de labele din faţă libere ca să îşi bubuie şi nevasta, şi copilu, preventiv, sau pe drept, nu contează, că aici nu facem filozofie, terapia cuplului sau consiliere maritală; unde mai pui că o telecomandă e foarte greu de manipulat din patru labe, ca să nu mai vorbim de ce greu se bea o sticlă de bere numai cu dinţii, fără să te ajuţi de mâini!!!

As dori sa le multumesc prietenilor mei care mă strică pe mine care sunt un om extraordinar de cumsecade.
www.groparu.ro

Manual de mirosit femeile

O pupi uşor pe buze, rămâneţi amândoi încemeniţi preţ de-o secundă, şi îi miroşi aerul pe care-l expiră: e mirosul plămânilor ei fragili.

Vedeţi că, în cazul femeilor, le puteţi mirosi şi cu gura.

Îi miroşi colţul buzelor, dar fără ca ea să fi comis sacrilegiul de a se fi rujat: trebuie să-ţi ofere mirosul buzelor ei. Mai vedeţi că buzele uscate au alt miros decât buzele umede. Aveţi de grijă!

Cu nările fremătânde, o mângâi uşor pe obraz cu nasul, şi absorbi cu delicateţe mirosul din porii ei care se deschid, rând pe rând, ca anemonele de mare, înfioraţi de atingere.

Ajungi la urechiuşă: aici vei zăbovi un timp, pentru că acolo se întâlnesc, ca într-un cuibar de adieri, mirosul spinării sale cu mirosul sânilor, între-sânilor, sfărcurilor, umerilor şi coatelor, şi se turbionează la infinit. Fură şi puţin miros din colţul ochilor ei, merită!

Cobori uşor pe gât în jos, urci din nou şi îi inspiri şi parfumul părului. Părul le miroase frumos – întotdeauna. Ea se va mormăi că în ziua aia nu s-a spălat pe cap; aşa fac ele.

Tâmplele – nu uitaţi tâmplele. Şi fruntea.

Obrajii.

Te întorci de unde ai plecat, cu sprâncenele o mângâi pe buze, iar cu nasul îi adulmeci curbura bărbiei.

O mângâi uşor pe antebraţe, să-i răscoleşti epiderma; apoi îţi freci prelung obrajii de ele, şi din ele sorbi mireasma nesfârşită.

Bicepşii – trebuie şi ei ronţăiţi uşor, cu buzele.

Degetul meu preferat de mirosit este degetul mic, care trebuie mirosit mai ales la încheietură, acolo unde se pliază.

Genunchii au şi ei aroma lor, şi vă recomand cu căldură gambele. O delicatesă.

Ai adulmecat aproape tot; dar ai păstrat ce e mai bun pentru final.

Buricul.

Da, buricul.

Zona zero.

Emană un miros cald, de fiinţă nepământeană, catifelat de parc-ar fi plin de polen. Tu, albină ce eşti, ai grijă cu respiraţia: ăstea se cam gâdilă, se pun pe chicotit şi strică tăt. Poţi evita asta mângâind-o cu nările şi pe toată burtica, în rotocoale flămânde, din când în când.

Sper că în timpul ăsta mâinile nu ţi-au stat blege prin buzunare; după ce i-ai fremătat corpul ca pe un aluat, miroase-ţi palmele, şi savurează.
www.groparu.ro

luni, 9 august 2010

25 de lucruri adevărate pe care nu le ştiaţi despre domnul Traian Băsescu


Remarcăm cu deznădejde şi mînie în glas faptul că, în zilele noastre, majoritatea ziarelor şi surselor de informare au ajuns, asemeni prorocului mincinos Giordano Bruno, să se folosească de influenţa pe care o au asupra populaţiei de chelneri şi mecanici pentru a o intoxica cu informaţii tendenţioase şi total părtinitoare. Considerăm că acest lucru este cu atît mai regretabil cu cît materialele mincinoase sînt de cele mai multe ori prost documentate şi ignoră cu desăvîrşire normele deontologice ale jurnalismului. În speranţa că aşa-zişii jurnalişti, care şi-au vîndut sufletele mogulilor, mai fac şi altceva în afară de a scorni bazaconii cu brînză, iată în continuare un articol imparţial, care ar trebui să servească drept exemplu presei dintr-o ţară cu adevărat democratică şi liberală.

1. Traian Băsescu este descendentul direct al uniunii dintre un dac şi o amazoană. Publicitate


Strămoşul său, Malpraxis, a intrat în istorie ca fiind singurul dac care, pînă în zilele noastre, a refuzat să se predea forţelor invadatoare romane sau să le recunoască autoritatea.

2. Cînd era mic Traian Băsescu era atît de cuminte încît dormea la prînz în fiecare zi. În perioadele de fermentaţie a strugurilor surse sigure spun că dormea la prînz chiar şi cîte 16 ore pe zi.

3. În anii '60 mai multe artefacte aparţinîndu-i lui Traian Băsescu au fost furate din locuinţa sa şi duse la Roma. Unul dintre ele - o columnă - mai poate fi văzut şi astăzi purtînd semnul de proprietate al Preşedintelui.

4. În timpul unei călătorii de lucru spre Anver, Traian Băsescu a descoperit din greşeală un drum mai scurt spre Indiile de Vest. Altruist ca de obicei Preşedintele i-a permis secundului Marian Magellan să îşi însuşească descoperirea.

5. Cînd era mic şi se plimba pe dealuri, Traian Băsescu a fost lovit de o săgeată, iar în locul acela a apărut o monastire.

6. Traian Băsescu nu are nimic de ascuns, de aceea ficatul sau este expus în permanenţă la Institutul de Medicină Legală fiind inaccesibil publicului doar atunci cînd este stors pentru a conserva alte exponate.

7. Odată, pe cînd era adolescent şi ducea merinde muncitorilor de pe un şantier Traian Băsescu a fost victima unui suicid. Din fericire cetăţeanul care a aterizat pe el sărind de pe acea monastire nu l-a rănit ci doar l-a făcut mai puternic. În plus în acel loc a apărut o fîntînă.

8. În şcoala generală, la o serbare, Traian Băsescu l-a interpretat pe Napoleon atît de magistral încît din acel moment istoricii s-au văzut nevoiţi să includă victoria sa de la Waterloo şi în cărţile de istorie.

9. În fiecare an, în mărinimia sa nemărginită, Traian Băsescu organizează o tombolă în urma căreia un tînăr nevoiaş primeşte o mare parte din venituri sale pe anul în curs. În mod curios în ultimii cinci ani tombola a fost cîştigată de fiecare dată de aceeaşi persoană, un anume Mircea B. din Constanţa.

10. Odată, deşi este arhicunoscut faptul că bea numai apă plată sau lapte degresat, Traian Băsescu a fost văzut intrînd în acelaşi bar ca şi Chuck Norris. Doar unul dintre ei a mai ieşit.

11. Încă de la o vîrstă fragedă Traian Băsescu a repudiat existenţa lui Moş Crăciun pentru că este fizic incapabil să mintă. Inclusiv să se mintă pe sine însuşi.

12. Traian Băsescu este adevăratul creator al Facebook, iniţiativa pornind din dorinţa de a reuni conturile tuturor prietenilor săi la un singur loc şi de a juca Mafia Wars nestingherit.

13. Acum cîţiva ani, Traian Băsescu a salvat de unul singur sistemul sanitar din Austria, copleşit de scandaluri, oferindu-se voluntar pentru o operaţie de hernie de disc pe care oricum şi-o rezolvase singur cu cîteva zile înainte.

14. Viaţa lui Traian Băsescu a inspirat de-a lungul timpului mai multe cărţi, filme şi seriale de desene animate. Printre ele amintim: Căpitan la 15 ani, Toate pînzele sus, 20000 de mii de leghe sub mări, Zodia Cancerului, Călătorie spre centrul pămîntului, Răscoala de pe Bounty, Harry Potter şi pocalul fără fund, Hrana Verde, Predator 2, dar şi emisiunea Abracadabra.

15. Traian Băsescu nu împarte niciodată oamenii în buni sau rai, ci doar în oameni pe care i-a creştinat şi oameni pe care urmează să îi creştineze.

16. Odată, Traian Băsescu a creştinat un protestant folosindu-se doar de mîinile goale.

17. În timpul liber Traian Băsescu este un astronom înfocat fiind responsabil pentru descoperirea şi denumirea a cel puţin 4 milioane de stele verzi.

18. Odată, pe cînd se plimbă în singur în pădure, Traian Băsescu a salvat de la moarte sigură un grup de turişti încercuiţi de un jder folosindu-se doar de privirea sa pătrunzătoare şi o sticlă goală găsită pe jos.

19. O mostră din şuviţa lui Traian Băsescu este păstrată în permanenţă într-o raclă la Vatican în eventualitatea în care Răul se va reîntoarce.

20. Traian Băsescu are atît de mulţi prieteni încît aceştia îi spun în cercuri restrînse domnul Yahoo Messenger.

21. De fiecare dată cînd Traian Băsescu plînge, undeva în lume un manelist tocmai şi-a comandat un SUV alb.

22. Traian Băsescu ştie unde este Elodia.

23. Traian Băsescu nu a fost bolnav şi nu a suferit niciodată de vreo afecţiune în întreaga sa viaţă. Singura vătămare corporală notabila la care a fost supus a fost o zgîrietură superficială, pe exteriorul reverului, provocată de un atentator minion care s-a aruncat cu dinţii în degetele sale strînse.

24. Traian Băsescu ştie cum se va termina Tînăr şi Neliniştit pentru că a fost acolo.

25. Traian Băsescu nu are chelie, cicatricea de pe capul său este doar o veşnică amintire a faptului că mai există şi oameni cu scaun la cap pe lumea asta.
www.catavencu.ro

joi, 5 august 2010

Chestii funny despre zodii...

Daca fiecare zodie ar purta pe spate un semn de circulatie, care ar fi acesta?

Berbec - Oprirea si stationarea interzise.
Taur - Drum ingustat. Depasirea interzisa.
Gemeni - Punct de informare turistica.
Rac - Puneti-va centura de siguranta
Leu - Drum cu prioritate.
Fecioara - Intoarcerea interzisa!
Balanta - Intersectie nesemaforizata.
Scorpion - Atentie! Succesiune de curbe deosebit de periculoase.
Sagetator - Sfarsitul tuturor restrictiilor.
Capricorn - Limitare de viteza.
Varsator - Parcare cu plata. Timp limitat 1 h.
Pesti - Drum alunecos si cu denivelari.

De cati …este nevoie ca sa schimbi un bec?

Berbeci. Nu te mai intreba, deja l-au schimbat!
Taurii. Se gandesc intotdeauna la toate, asa ca folosesc becuri care nu trebuiesc schimbate.
Gemeni. Este nevoie de cel putin doi care sa scoata din functiune vechiul bec, doi care sa cumpere unul nou, doi care sa scrie o carte despre asta si inca doi care sa discute intr-un show sau pe un forum despre bec.
Raci. Mama lor il va schimba pentru ei. Iar daca ea nu este prin preajma, atunci vor aprinde o lumanare. Dumnezeu este intotdeauna alaturi de ei.
Lei. De nici unul. Echipa de profesionisti pe care o au mereu in preajma il va schimba pentru ei.
Fecioare. De obicei una este de ajuns. Oricum, va curata priza in prealabil, va citi informatiile destinate utilizatorului si garantiile becului.
Balante. Pai, de cel putin doua pentru a cumpara becul si de alte cateva pentru a cumpara accesoriile necesare pentru schimbarea becului si poate alte cateva pentru a duce becul inapoi daca este defect.
Scorpioni. Pentru Scorpioni becul nu se schimba. El se transforma. Doar apasa pe un buton si activezi alt bec. Dar de ce intrebi? Esti de la o agentie de asigurari?
Sagetatori. Ei nu schimba becuri, dar te pot invata pe tine cum sa faci acest lucru.
Capricorni. Capricornul este ocupat momentan. Secretara va va raspunde mai tarziu.
Varsatori. Varsatorii nu trebuie sa schimbe becuri. Pot inventa unele mai bune.
Pesti. O Doamne, nu stiu. Dar becul se va schimba singur, daca asta este dorinta Domnului.

Generale

Berbec. Sincer, dinamic si direct, Berbecul nu e genul de om care sa se cantoneze in sabloane. Berbecul e spaima chelnerilor, a mecanicilor, a croitoreselor. .. ce mai! – a tuturor celor ce lucreaza in servicii, fiindca e obsedat de faptul ca trebuie sa fie servit pe loc si impecabil.
“SUNT PE FUGA”

Taur. Taurul e un semn solid, perseverent si de incredere. Dar se ataseaza atat de tare de lucruri, persoane si idei, incat ajunge, obligatoriu, sa faca fixatii. Taurul poate deveni periculos daca isi canalizeaza forta pe fagasul fanatismului (exemple – Hitler si Marx).
“CE-I AL MEU, E-AL MEU”

Gemeni. Cei mai vioi si mai adaptabili copii ai Zodiacului, Gemenii, sunt si cei mai lipsiti de obsesii si de manii. Cu ei, nimic nu e batut in cuie. Atragatori ca niste fluturi si la fel de greu de prins, Gemenii deranjeaza adesea tocmai prin lipsa reperelor fixe.
“NU TE ENERVA”

Rac. Racul fiind un diplomat, este dificil sa-ti dai seama cat de greu poate fi scos dintr-ale lui. Racul are toane si schimbari de dispozitie si poate fi superstitios, sensibil la fazele Lunii, etc. Dar, fiindca este discret si abil, obsesiile lui sunt rareori suparatoare pentru cei din jur.
“O REZOLVAM NOI”

Leu. Leul are, intr-adevar, o mare fixatie: propria-i persoana. Dac-ar fi dupa el, chiar si Soarele ar trebui sa se invarta in jurul lui! Reactioneaza foarte prompt si violent cand sunt jigniti, inselati sau subapreciati.
“NU-S FRUMOS?”

Fecioara. La cate manii (mai mici sau mai mari) are, Fecioara s-ar mai putea numi si “zodia micilor maniaci”. La cate manii (mai mici sau mai mari) are, Fecioara s-ar mai putea numi si “zodia micilor maniaci”. Cu cat imbatraneste, cu atat devine mai tipicara si mai pisaloaga. I se iarta insa multe, fiindca e inteligenta, practica, harnica si devotata.
“SA ANALIZAM”

Balanta. Balanta e un semn profund relational – pentru ea conteaza enorm sa fie placuta si acceptata de ceilalti. Maniile ei cele mai frecvente tin de nevoia de armonie: “face urat” daca-i e tulburata pacea interioara, daca ii strici ambianta sau daca o agresezi cu zgomote disonante, culori tipatoare ori cu manifestari de prost-gust.
“NU SUNT SIGUR…”

Scorpion. La capitolul obsesii si frustrari, Scorpionul detine suprematia. Este cel mai framantat si suspicios semn din zodiac. Daca i-ai gresit, nu te amagi crezand ca va uita. Nu uita niciodata si ti-o plateste cand ti-e lumea mai draga.
“MA TEM DE TRADARE”

Sagetator. Entuziast si optimist, Sagetatorul e un adaptabil care nu prea face fixatii. Daca-i spui ca e snob, se supara, pretinzand ca e doar modern si sociabil.
“CU MINE VORBESTI?”

Capricorn. Introvertit, incapatanat si suspicios, Capricornul are multe complexe, dar le ascunde cu diplomatie. Daca il jignesti sau ii strici planurile nu uita si nu iarta. Nu are simtul umorului si nu e maleabil.
” ASCULTA-MA PE MINE”

Varsator. Originalul” zodiacului, Varsatorul, e plin de contradictii si paradoxuri. Independent si incapatanat, se enerveaza instantaneu cand e contrazis sau nu e lasat sa faca ce vrea. Din fericire, ii trece repede. Iar oamenii il iubesc, fiindca e prietenos, saritor, optimist si ii contamineaza cu entuziasmul lui uneori atat de copilaros.
“ITI SPUN DREPT…”

Pesti. Enigmatici, evazivi, irationali si impredictibili, Pestii sunt cei mai derutanti produsi ai zodiacului. Avand o viziune global-intuitiva a lucrurilor, se enerveaza sau se inchid in sine cand li se cer explicatii si argumente logice.
“DEPINDE…”

Verigheta...magnet pentru fete...

Cine zicea că verigheta pe dejet e magnet de fomei, bine le zicea.

Deci amu ştiu că toţi vă veţi oripila: sex în afara căsătoriei? E imoral, nu fă asta, nu e frumos, gândeşte-te că nici ţie nu ţi-ar conveni să ţi se tragă ţapa etc.

Da’ io nici n-am ajuns bine în Deltă, că deja s-o dat una la mine.

Subţirică, faină.

- Servus, i-am zis.
- Bună, mi-a răspuns.
- Fain afară, nu?
- Frumos, zise ea.

Io nu pot vorbi decât argheleneşte.

- Te vreau, mi-a zis ea, direct.
- Mă vrei? Hmmm. Sunt foarte însurat, i-am zis.
- Acest lucru nu are nici un fel de relevanţă pentru mine, mi-a zis.
- Nasol, i-am zis. Ştii că voi încerca să rezist.
- Ştiu. Dar şi tu ştii că dacă te vreau, te voi avea!

Am luat o pauză, încercând să mă gândesc la ceva să-i dau peste nas, să-i tai avântul.

- Miroşi bine, mi-a zis în timp ce mă gândeam.

Veneam de pe un drum de vreo 20 de ore, în călduri bărăgăneşti-deltaice. Feromonii mei au mai făcut o victimă, îmi zic eu.

- Să ştii că încep să mă dau la tine! mi-a mai zis.
- Mai bine lasă-mă, mă trag eu pi cur.
- Nu, nu pot. Deci chiar nu pot. Ţin însă să te anunţ ceva.
- Zâi, zâc io, după o oarecare ezitare.
- O să vină şi prietena mea cea mai bună cu noi, şi poate chiar încă una. Vom fi împreună, mai mulţi.
- Mai bine ar sta pe curu lor, zâc io.
- Nu, nu se poate. Nu se poate! Începem.

Şi aşa s-au pişat pe Autanul meu frumos mirositor vreo 800.000.000.000 de ţânţăroaice care ne-au supt şi ne-au halit de vii.
www.groparu.com

marți, 3 august 2010

Centura de siguranta :))

Directiva Consiliului,,


Consiliul National de Securitate al Drumurilor a efectuat testari multiple ale unui nou design privind centura de siguranta.
Rezultatele demonstreaza ca numarul accidentelor este redus cu mai mult de 45% atunci cand centura de siguranta este instalata corespunzator.

Instalarea corecta a acesteia poate fi vizualizata in cele ce urmeaza: