Specii pe cale de apariţie !!!!

Marian (primul din stânga) este un exemplar reprezentativ al noii specii pe cale de apariţie – struţo/urbanul/clubberul/wannabe/trendy(…) – (nu a primit încă un nume oficial).
Este student în anul I la Drept. Anul trecut a fost anul I la Management dar nu prea i-a plăcut şi s-a lăsat. Îi place să facă clubbing şi să se plimbe cu prietenii lui Şacalu şi Şarpe (el e Bizonu în gaşcă) prin Mall, pe bulevard şi în Sinaia.
Idolul lui e Arsenie (ex-O-zone), cu chipul căruia şi-a tapetat dormitorul şi pe care îl divinizează pentru că a plecat dintr-o comună limitrofă judetului Chisinău şi mai ahiii, pardon, mai aheeee, scuzaţi, mai ahoooo, mă iertaţi, mai ahuhhuuu, DAMN(!), mai apoi a ajuns să fie cunoscut în toată lumea pentru calităţile sale desăvarşite de solist pop.
De cand a apărut pentru 0,3 secunde într-o reclamă la Cosmote, Marian s-a schimbat foarte mult. Când merge pe stradă zambeste tuturor celor din jur, nu mai scuipă pe stradă şi în general se fereşte să să expuna în situaţii compromiţătoare pentru că are impresia că toata lumea îl va recunoaşte din reclama aia.

Vă rog să mai priviţi încă o dată poza! Nu, nu este din cauza proastei focalizări, chiar aşa le stă părul! Este uimitor şi în acelaşi timp demn de toată admiraţia cum reusesc să şi-l aranjeze atat de natural, ca şi cum abia şi-ar fi ridicat capul de pe pernă. Asta e artă!

Am reuşit să-l fotografiez pe Marian pe ascuns (îmi cer scuze pentru calitatea imaginii), pentru că dacă m-ar fi observat că fac un paparazzo cu el sigur ar fi venit şi mi-ar fi cerut un pix şi hartie să-mi dea un autograf
www.dailycotcodac.ro

A fost Noe primul şpăgar din istorie?

Săptămâna asta, cercetătorii au descoperit din nou Arca lui Noe. Spunem “din nou” pentru că am mai văzut-o de cel puţin două ori până acum pe Discovery (arheologii ăştia sunt ca Julius, când n-au chef să descopere ceva nou mai sapă puţin într-un sit vechi şi apoi cheamă presa – “Tocmai am făcut o nouă descoperire epocală”). Daily Cotcodac fiind însă o revistă ştiinţifică serioasă, ne vom opri mai puţin asupra acestei descoperiri îndoielnice a cercetătorilor chinezi şi vom încerca să elucidăm încă un mister al istoriei: a fost Noe primul şpăgar al umanităţii?

În primul rând, în ciuda a ceea ce spune Biblia, e sigur că Noe nu a luat chiar toate animalele pe Arcă – probabil a ieşit trântind uşa din biroul lui Dumnezeu şi s-a plâns colegilor: “E nebun şefu’, unde plm să bag toate animalele astea? Băi frate, dacă n-aveam nevoie de serviciul ăsta, îmi băgam de mult picioarele şi mă căram”.
Criteriile după care Noe a ales animalele pe care să le salveze sunt cel puţin dubioase. Să spunem că grifonul sau centaurii nu meritau – dar cu ce erau mai buni decât ei ornitorincul şi ursul panda? Vărului Costel din Neanderthal e clar că nici nu i-a spus că pleacă. Dinozaurii s-au chinuit ca disperaţii să fie primii – trezit la 4 dimineaţa, să nu prindă trafic, n-au mai făcut nici duş, nici gustarea n-au mai luat-o, şi-au zis că găsesc ei un sandviş cu mamifere mici, ceva, pe vas – şi când au ajuns acolo, le luase deja faţa iepurele, n-a mai fost loc şi de ei. La unele animale probabil că a avut un scandal monstru cu nevastă-sa: “Noe, de ce n-ai luat şi inorogul?” „Nu-mi place, se baligă peste tot, plus că am luat deja calul. Dacă vrei inorog, îi lipeşti un corn în frunte, e acelaşi lucru” „Nu e deloc acelaşi lucru, tu şi cu cârpelile tale, de-aia n-ai reuşit nimic în viaţă…”

Ce i-a trecut însă lui Noe prin cap când s-a hotărât să ia elefantul? De ce nu i-a luat mai degrabă pe amărâţii ăia de trilobiţi, dat fiind că acolo unde a încăput elefantul, putea salva mii de specii diferite? Probabil a gândit exact ca oamenii care îşi cumpără plasmă cu diagonala de doi metri la garsonieră: „îl luăm si vedem noi dupa aia ce facem cu el”. Pe de altă parte, nu excludem nici varianta ca vreo rudă să-l fi rugat pe Noe, dacă tot are drum, să-i ducă elefantul ăsta până la Paşcani, la socri, că nu mai are loc de el pe balcon.

De asemenea, foarte dubios e faptul că printre animalele de pe Arcă se afla şi tigrul tasmanian – la ce trebuia să-l mai salveze pe ăsta, dacă tot ştia că nu e capabil să supravieţuiască singur mai mult de câteva mii de ani? Pisica persană cum a prins loc, dat fiind că ea sigur a cerut o cabină numai a ei şi mâncare de mâţe uscată, altfel nici nu se suie pe arcă? Sau ce a avut Noe în cap când a luat pe arcă lei şi tigri? La cum trebuie că arătau cuştile alea de lemn, e sigur că micuţii Sem, Ham şi Iafet au pierdut vreo 4-5 mânuţe şi picioruşe în timpul Potopului – ceea ce nu i-a împiedicat să-i zică tatălui lor „nu eu am băgat mânuţele” „Da’ cine?” „Nu ştiu, nişte copii, da’ au fugit”. Singura explicaţie plauzibilă ni se pare a fi aceea că unele animale pur şi simplu i- au dat şpagă patriarhului biblic: “Uitaţi, domnu’ Noe, pentru mine şi nevastă-mea”.

Pe de altă parte, chiar şi aşa, şpăgar, tot e bine că Noe n-a fost un iubitor de animale ca Steve Irwin. Vă daţi seama că dacă alegea omul ăla animalele de pe arcă, nu mai vedeam acum picior de oaie sau vacă şi pământul era populat numai de monştri cu colţi de 30 de centimetri?
www.dailycotcodac.ro

Chiloţii lu’ Didina

Când eram mic, gluma preferată a unchilor mei era să mă pună să-i cer unui coleg de-al lor de serviciu să-mi aducă de-acasă nişte elastic din chiloţii nevesti-sii, să-mi fac o praştie (presupun că îi simpatizaţi deja; eu eram topit după ei, fiindcă nu trebuia să le spun de două ori că m-a bătut nu ştiu ce găligan ca să pună mâna pe el şi să-l înveţe minte să mai dea altădată într-un copil care are nişte unchi aşa ca lumea). Că elasticul din chiloţii Didinei e cel mai bun elastic de praştie m-au convins uşor: “Nepoate, vezi porumbelul ăla de pe stâlp? Dacă-ţi faci o praştie din chiloţii lu’ Didina, îl nimereşti d-aci fără probleme”. Aşa că, de câte ori îmi aduceau unchii mei aminte, mă duceam glonţ: “Stane, îmi aduci şi mie nişte elastic din chiloţii lu’ Didina, să-mi fac o praştie?”. Stan, săracul, nu ţinea la glume de-astea, era ofticos, iar ăştia se tăvăleau pe jos.

Nu se plictiseau niciodată de gluma asta cretină; puteau s-o facă zilnic şi să se distreze demenţial de fiecare dată. O aflase toată instituţia, de la director la ultimul şofer. Până şi portarul ajunsese să scoată capul pe geam dimineaţa şi să-l întrebe pe Stan dacă i-a adus lu’ ăla micu’ elastic din chiloţii lu’ Didina, iar eu plezneam de mândrie când ditamai tractoristul încetinea în dreptul meu şi mă întreba dacă mi-am făcut praştia.

Într-o zi, în timp ce mă jucam prin curte, mă strigă Stan de la fereastră: “Julică, ia vino, mă, până aci”. Înăuntru, afară de unchii mei şi de Stan, mai era o femeie. “Uite”, zice Stan, “ea e Didina. Cere-i nişte elastic din chiloţii ei, să-ţi faci praştie”. Şi se uită triumfător când la mine, când la unchii mei.

Am rămas trăznit, uitându-mă ca prostul la Didina şi neştiind ce să spun. Unul dintre unchi a şters-o englezeşte pe uşă afară, lăsându-mă să mă descurc. În faţă era Didina, fixându-mă cu privirea. În spatele ei, Stan, savurându-şi răzbunarea. Celălalt unchi înlemnise într-un scaun. Mă treceau toate apele.

Atunci şi-a revenit unchi-meu. A sărit ca un arc de pe scaun, m-a tras deoparte şi a început să i se plângă Didinei: “Uite-aşa face mereu Stan al tău, Didino, îl învaţă numa’ prostii pe ăsta micu’. Aude de la bărba-tu şi repetă acasă, că e mic şi nu ştie, şi după aia ne ia maică-sa pe noi la şuturi, că cică noi îl învăţăm”. După care se întoarce spre Stan şi-i bate obrazul: “Nu ţi-e ruşine, mă, om în toată firea!”. Şi mă ia pe după umăr să mă scoată afară, departe de influenţa nocivă a ticălosului de Stan: “Hai, nepoate, să-ţi cumpăr o carte de colorat”.
www.dailycotcodac.ro

Pentru legalizarea şpăgilor uşoare !!!

Stimate d-le Boc, aflu de la colegii mei că urmăriţi cu atenţie acest blog, ori dumneavoastră, ori şoferul acela de încredere pe care l-aţi făcut consilier. Profit de această ocazie pentru a vă face o serie de propuneri care mai mult ca sigur vor scoate ţara din criză şi vor asigura o reducere de 10% a cheltuielilor la orice.

Propunerea mea este introducerea tichetelor de şpagă ca modalitate de plată în sistemul privat şi bugetar. Nu trebuie să vă şocheze ideea, e una venită la beţie şi cred că sunteţi obişnuit cu astfel de construcţii logice, dacă înţelegeţi unde vreau să bat.
Tichetele de şpagă ar trebui să fie ca cele de masă. Salariaţii vor primi 20-30 şi le vor folosi pentru achiziţionarea de servicii în sistemul de stat. Mergi la medicul de familie? Dacă e amabil, dai şi un tichet de şpagă. Naşte nevasta? Douăzeci de bonuri la doctor, cinci la asistentă, cinci la anestezist şi cinşpe la moaşă (taţii ştiu despre ce e vorba). Vrei un certificat fiscal să-ţi intabulezi un teren? Trei tichete. Ar putea fi folosite şi dacă te prinde poliţia cu radarul, dai trei tichete şi bagă un reset. Sau dacă depăşeşti pe linia continuă. Cu tichetele de şpagă nu se vor putea cumpăra ţigări sau băuturi alcoolice – nu e bine ca obiceiurile proaste să fie încurajate.

Totodată, dacă d-l Isărescu ne urmăreşte în aceste momente, aş dori să-i sugerez să mai relaxeze condiţiile la bănci astfel încât să permită acordarea creditului de şpagă, un fel de credit de nevoi personale, doar că mai sigur. Adică, spre deosebire de cel de nevoi, băncile vor putea verifica înainte funcţionarul căruia doriţi să-i daţi şpagă şi să facă nişte calcule de risc. Una e să dai unui Calomfirescu care doar se laudă că te rezolvă cu autorizaţia aia şi, când colo, o lălăie şase luni ca şi cum n-ai fi dat deloc, şi alta e să lucrezi cu un Arnăutu de la Garda Financiară, care, cu o şpagă adecvată, te scoate efectiv din căcat.

Aici aţi putea interveni dumneavostră, d-le Boc, să subvenţionaţi dobânda la creditul luat pentru prima şpagă. Şi aş mai avea câteva sugestii să scoateţi ţara din criză, dar destul cu mocangeala, să văd întâi prima reclamă la CFR Marfă pe Daily Cotcodac şi mai vorbim după aia
www.dailycotcodac.ro

Ne-a acoperit cenuşa lui Dumnezeu

Când eram mici, ne plăceau foarte mult romanele SF apocaliptice, în care era povestit în detalii macabre sfârşitul lumii – fie că roboţii se revoltau şi ne ucideau pe toţi (din fericire acum nu mai e posibil, fiindcă până şi unui robot îi e greu să-şi mai dea seama care e corporatist şi care e unul de-al lor), fie că izbucnea războiul atomic şi muream toţi de cancer (tehnologia a progresat suficient pentru a ne putea oferi acelaşi rezultat şi în vremuri de pace, graţie telefonului mobil şi E-urilor). Ei bine, aceeaşi atmosferă lugubră am văzut-o în ultimele două zile şi la ştiri, din cauza blestematului de vulcan islandez cu nume de echipă care poate bate Dinamo la orice oră.
Acum sincer, când citiţi că “norul de cenuşă nu afectează încă populaţia”, că “europenii ar trebui să stea în interior în cazul în care cenuşa adusă din Islanda începe să se aşeze pe pământ” – mă rog, asta a venit la fix, că tot vroia prietena mea la mall în week-end – sau că “o nouă răcire globală ameninţă Emisfera nordică”, nu începeţi să gândiţi ca băbuţele din piaţă că a venit sfârşitul lumii, maică (n-am înţeles niciodată de ce Evanghelistul Ioan a băgat în Apocalipsă îngeri cu trâmbiţe şi nu bătrânele de la coada la roşii ieftine, care sunt de zece ori mai pricepute la nenorociri şi dezastre decât cel mai competent arhanghel)? Să analizăm deci un pic potenţialele pericole create de vulcanul din Islanda şi să vedem cât de ameninţătoare sunt ele în realitate.

O să se acopere totul cu cenuşă – bun, şi? Dacă las maşina proaspăt spălată o zi în faţa blocului, devine gri. Măcar aşa ştiu sigur că nu mai are rost să arunc banii pe spălat.

O să distrugă agricultura – lasă că e bine, că riscam să avem iar criză de supraproducţie, scădea preţul grâului şi, logic, după aia se scumpea pâinea. Plus că nu văd ce substanţe ar putea infesta solul aşa încât roşiile şi ardeii afectate de vulcan să fie mai toxice decât cele deja disponibile în supermarket.

N-o să mai putem călători cu avionul, o să facem o sută de ani cu autocarul – dat fiind că fiecare atentat, reuşit sau nu, mai adaugă măcar o oră în plus la check-in, oricum în viitorul apropiat era foarte posibil ca avionul să facă la fel de mult până la destinaţie ca personalul de Huşi.

O să crească nivelul poluării în atmosferă, se va topi calota glaciară, o să moară mii de specii de animale – nu suntem aici la agăţat, nu e nevoie să vă prefaceţi că vă pasă, că nu e nimeni care să cadă pe spate şi să zică “vai, ce frumos, şi tu iubeşti natura, credeam că sunt singura, hai să facem sex!”.

După ce a erupt vulcanul ăsta, o să mai erupă şi următorul, şi următorul şi tot aşa – cum adică, vulcanii n-au personalitate, sunt ca o turmă? Ceva bun n-ar fi putut învăţa unul de la altul?

N-o să mai putem respira din cauza cenuşii vulcanice – acuşi începe vremea pufului de plop, o să vă rugaţi să curgă cenuşă din cer.

Vom asista la un fenomen de răcire globală – sigur, noi nu suntem în stare să ne dăm seama când vine o criză economică, în schimb încălzirea sau răcirea globală n-au nici un secret pentru noi.

Ar putea fi sfârşitul vieţii pe Pământ, aşa au dispărut şi dinozaurii – asta chiar că e o prostie, dinozaurii au dispărut fiindcă se spălau pe dinţi cu toate căcaturile; noi, în schimb, avem oameni de ştiinţă care lucrează de zeci de ani la producerea unei paste de dinţi care o să ne ajute să supravieţuim ciocnirii de un meteorit, erupţiilor vulcanice sau unei noi ere glaciare.

Industria aeronautică va da faliment – aveaţi cumva acţiuni la Lufthansa? Dacă or să dea faliment companiile aeriene, or să se îmbogăţească cele feroviare. Sau n-o să mai călătorim deloc, vom sta toţi acasă şi atunci se va îmbogăţi industria de pornache pe net. Oricum ar fi, ar trebui să nu vă pese dacă nu sunteţi piloţi sau stewardese. În ultimul caz, puteţi lăsă numărul de telefon într-un comentariu, dar precizaţi că nu e pentru Julius, că el nu e însurat şi are scandal acasă după aia.
www.dailycotcodac.ro

Model pentru ceilalti....!!!!

De felul meu am fost lasat mai liber cat am fost la scoala...fie gimnaziu fie liceu...dar in acelasi timp parintii mei imi creau dorintza si ambitia sa invat...Si de multe ori aveau o strategie pe care o uram ceva de nedescris....si anume acea strategie de a te compara cu un alt coleg...si asta o stiti cu totii...De cate ori nu a venit maicata la tine si zicea:
- Mai Alex de ce nu inveti....uite Marius e in clasa a III-a si deja a citit Neamul Soimarestilor, a citit si Baltagul...si Fratii Jderi..!!!!!
Te duceai la scoala si prindeai boala pe colegu ala...
- Neamu Soimarestilor >:P.....fanu lu` Sadoveanu..._|_mama ce sa zic...
Toti am fost dati exemple pentru colegi...Eu de exemplu eram dat exemplu pentru cel mai prost din clasa...atat de slab eram la invatzatura...Era saraca maicasa si zicea:
- Mai de ce nu vrei sa inveti....Uite Alex e in clasa a III-a si stie sa vorbeasca !!!! Tu...??? Retardatu dracului !!!
Daca nu gaseau exemplu inventau unul... De cate ori nu ati auzit dialogul asta...vorbele astea din gura lu maicata...
- Mai de ce nu vrei sa inveti..??? Eu ti-am creat toate conditiile sa inveti... Tu stii ca sunt copii in tara asta ca nu au ce manca....stau la lumina lumanarii...le e frig... si totusi sunt olimpici !!!!
Iti puneai pe fata privirea aia sceptica...te uitai la maicata si ziceai :
- Oare cum dracu poti minti in halu asta...???
Da ca asta faceau copii...
- Bai n-am mai mancat de 3 zile mie o foame de mor...mie frig si singura sursa de curent la noi in casa sunt 2 geamuri... Ia sa fac eu o ecuatie de gradul II...Mie foame de mor...ia sa invat Carpatii Meridionali pe de rost...poate ma ajuta...
Te ajuta ca sa ce part...Sa ei un kkt de diploma si sa intri la facultate....
(Continuarea maine sau luni)....

Faţa nevăzută a Lunii – true story .....

Cei doi adolescenţi amorezi erau probabil la una dintre primele lor întâlniri, dacă nu chiar la cea dintâi. Îi trăda poziţia corpului, alura aceea ce denota lipsa oricarei apropieri anterioare, erau usor încordaţi.

Era destul de târziu, ora la care un elev de gimnaziu ar trebui să fie deja acasă, zic eu, citind, pregătindu-şi ghiozdanul pentru a doua zi sau chiar dormind. Stateau faţă în faţă, pe bănci diferite, la una dintre mesele acelea cu tablă de şah, din parc. Împărteau protocolar o sticlă de un litru de cola, el oferindu-i de fiecare dată prima gura, aşa cum ar face un gentleman. Ambii păreau timizi dar aveau aerul că o relaţie stabilă se va înfiripa, o relaţie solidă, bazată pe sentimente puternice şi încredere reciprocă.

- Tu ce crezi că se află pe partea cealaltă a Lunii? întrebă el, luându-i sfiicios mâinile într-ale lui.
- Păi, Soarele, zise fata.
- Poftim? întrebă el, sperând că nu a auzit bine sau că fata nu a înţeles întrebarea.
- Soarele. Ziua luminează iar noaptea se întoarce pe partea cealaltă şi luminează, da’ mai puţin.

Băiatul începu să tuşească violent, ajutat de băutura care îi invadase pe nepregătite căile respiratorii.
După ce se calmă se mută pe banca fetei, lânga ea. Era vizibil schimbat la faţă dar cred că doar pe jumatate din cauza puseului de tuse.
Nu i-a turnat restul sticlei în cap, aşa cum m-aş fi aşteptat. Contrar aşteptărilor mele, a luat-o în braţe şi a început să o sărute aşa cum cred că n-o mai sărutase niciodată până atunci.

Nu îmi dau seama ce îl determina să sară deodată câteva etape bune din relaţia statornică ce urma să se înfiripe, dar pot să presupun. Presupun că în acele momente, în acea seară promiţătoare, pe banca aceea din parc, tânărul a reuşit să tălmăcească, probabil pentru prima oară în viaţa lui de puşti de şaisprezece ani, una dintre cugetările filosofiei populare, pe care o auzea la tot colţul blocului, dar pe care nu o putea procesa din cauza lipsei experienţei practice. Acea vorba care spune că “p… nu ştie carte”.
www.dailycotcodac.ro

Cele mai frumoase intrebari puse de femei !!!

In ultima vreme observat ca multi dintre cititorii Daily Cotcodac par a se plange (din motive mai presus de intelegerea mea) de oarecari divergente cu iubitele si sotiile lor (uneori si cu unele, si cu altele). Asa ca ne-am gandit (adica eu m-am gandit, ca Julius nu stiu ce facea, probabil se uita la OTV, ca asta-i intelectual) sa alcatuim un top 10 al celor mai frumoase intrebari pe care ni le adresat femeile din cele mai vechi timpuri si pana azi. Stiti voi, genul ala de intrebari care pot sa faca un interogatoriu la Gestapo sa para o activitate placuta, de week-end. De asemenea, intrebarile sunt insotite si de raspunsuri pe care sincer va recomandam sa nu le folositi acasa decat daca sunteti profesionisti in despartiri sau aveti un avocat bun.

10. “Ai mai iubit pe cineva la fel de tare ca pe mine?”
A zice nu, dar stai sa ma gandesc un pic. Aveam un catel cand eram copil pe care il iubeam la fel de tare… si mai e si laptopul asta nou – a, si sa nu uit PlayStation-ul, normal – si, bineinteles, masina. Si CD-urile mele. A, stai ca era sa uit: cand eram mic, am avut si o colectie de soldatei, si si pe aia…

9. “De ce conduci asa de repede, vrei sa murim amandoi?”
Nu. De fapt, ca sa fiu mai precis, nu “amandoi”.
8.”Cat de mult ma iubesti?”
Daca s-ar putea masura iubirea mea pentru tine… era ceva prin liceu, o unitate de masura, cum ii zicea? Angstrom, parca.

7. “Cum poate sa iti placa tampenia asta de film?”
Bineinteles ca nu imi place, cum ar putea sa-mi placa un film care nu e cu Ben Stiller, Meg Ryan sau Hugh Grant? Si la sfarsit Arnold (parca asa il cheama pe actorul ala care nu e Adam Sandler, nu?) nici nu se impaca cu seful teroristilor. Ce tampenie de film! Lasa-ma totusi sa ma uit pana la capat, ca sa le pot spune si baietilor cat de prost e filmul asta.

6. “Tu m-ai parasi vreodata, iubitule?”
Exista aceasta optiune si eu n-am stiut? Chiar ca trebuia sa citesc manualul de utilizare inainte!

5. “Ti se pare ca seman cu actrita asta?”
Oarecum. Comparativ, tu ai sanii mici iar ea ii are mari. In schimb, cand ajungem la fund, raportul se inverseaza.

4. “Crezi ca accesoriul X se potriveste cu obiectul de imbracaminte Y?”
Da. Iti vin absolut perfect. Chiar cred ca nu e nevoie sa mai mergem la mall la shopping, fiindca astea iti vin perfect.

3. “Te uiti la filme porno?”
Doamne fereste, cum sa ma uit la asemenea mizerii?! Habar nu am cine se uita la asa ceva, dar sigur eu si celelalte 3 miliarde de barbati de pe Pamant care au sotii sau iubite nu ne uitam niciodata. De fapt, cred ca cei care se uita la filme porno ar trebui impuscati. Ocazie cu care ar trebui sa li se si confiste colectia de filme porno si sa le fie data celor care nu s-au uitat niciodata la asa ceva, ca sa stie sa se fereasca pe viitor de asemenea orori.

2. “Ti se pare ca m-am ingrasat?”
Depinde. Comparativ cu Herzigova: da. Comparativ cu balena albastra: nu, esti OK.

1. “La ce te gandesti?”
Hmmmm. N-as putea spune precis. La un topor insangerat… si la capsorul tau. Dar nu stiu inca precis care e legatura dintre ele. Sunt convins insa ca daca-mi mai pui cateva intrebari, o sa imi dau seama pana la urma
www.dailycotcodac.ro

De ce nu avem extratereştri în România (II) !!!

Să luăm câteva exemple concrete de extratereştri faimoşi şi să vedem cum ar eşua lamentabil chiar şi în cartierul Berceni, ce să mai vorbim de cucerirea planetei. Alien, de pildă: cunoscut pentru că prinde oameni ca să le implanteze un embrion de-al lui în burtă, unde micuţul creşte hrănindu-se cu ce mai are gazda pe acolo. Noi nu i-am vedea bine puii în burta unui corporatist care ia zilnic metroul de la Pipera – bietele odrasle nu vor trăi mai mult de două zile, după care se vor stinge fie de foame, fie intoxicate cu junk-food, fiindcă nu credem că pe planeta de unde vine Alien ştiinţa e atât de avansată încât să cunoască elementele chimice din compoziţia unui hamburger. Predator? Degeaba ştie să se facă invizibil, fiindcă dacă stă cinci minute pe sub balcoanele unde-şi scutură babele din Titan preşurile se face gri. Şi oricum l-ar da în gât domnul Ionete de la 3 că se face invizibil doar ca să nu se treacă la întreţinere. Solaris, planeta gânditoare? După două luni în Berceni ar fi la grătare cu băieţii în spatele blocului şi ar trimite SMS la toate sondajele de la OTV. E.T.? Poate la americani îl ajută copiii să fugă pe bicicleta lor, la noi la noi mai degrabă l-ar pune să le faca biciclete cu faruri laser, s-ar da prieteni cu el ca să-i fure butoanele din OZN şi la sfârşit, când ar trebui să-l ajute să plece, ar chema PRO TV-ul şi ar pretinde că monstrul a vrut să-i răpească şi i-a şi învăţat cuvinte urâte de pe planeta lui.

Peste maestrul Yoda trecem repede, că e bătrân şi dacă nimereşte pe aici când nu se eliberează compensate, se curăţă oricum. Pe Chewbacca l-ar prinde imediat şi i-ar băga cip în ureche, după care i-ar da drumul pe la nişte garaje, unde s-ar specializa curând în muşcat bicicliştii şi atacat pechinezii scoşi la plimbare. Nici ăia din “Întâlniri de gradul III”, care comunicau prin muzică, nu ştiu dacă ar reuşi mare lucru, dat fiind că în Berceni limbajul lor s-ar limita la “Duşmanii-mi poartă pică” şi “Suie-te pe masă, dă-ţi fustiţa jos”, propoziţii care, oricât de apreciate ar fi din punct de vedere estetic, nu prea te ajută să cucereşti planeta. Cei din “Războiul lumilor” foloseau maşinării de război suite pe nişte picioroange uriaşe – dacă nu vedeţi ce punct slab are acest plan, tot ce putem spune e că ne bucurăm că ne citiţi, domnu’ Berceanu. Nici măcar creatura din filmul “The Thing”, care se putea metamorfoza în orice, n-ar avea şanse. Cu siguranţă ar lua formă de muncitor ca să nu-l detecteze pământenii şi fiindcă e clar că muncitorul e cea mai avansată formă de viaţă de pe Terra: e singurul care poate să nu facă nimic toata ziua şi toată lumea se teme de el, deoarece dacă chiar face ceva va bloca strada, va tăia alimentarea cu apă în jumătate de oraş sau va zgâria toate maşinile parcate. Evident, biata creatură extraterestră ar fi prinsă fără probleme, deoarece în ghidurile de pe planeta lui scrie că muncitorul e cel care munceşte, aşa că s-ar da de gol în cinci minute – cel mai probabil, l-ar linşa colegii de şantier pentru că le strică imaginea.

Să presupunem totuşi prin absurd că monştrii de pe altă planetă ar pune mâna pe ţara noastră, după ce l-ar elimina pe şeful statului (bine, asta ar însemna să radă de pe faţa pământului jumătate de Bucureşti, fiindcă cine poate să ştie precis în ce cârciumă e preşedintele?) OK, şi acum? Ce ar face, ne-ar pune la muncă? Ar transforma România într-o civilizaţie avansată? Noi le reamintim că nici măcar romanii, popor cu vastă experienţă în colonizare şi care i-a civilizat chiar şi pe cei mai jegoşi barbari, n-au făcut mulţi purici pe aici. Sincer, singura imagine pe care ne-o putem închipui din viitor în caz că ne cuceresc extratereştrii e cea a unor pensionari de armată strigându-le veninos: “Era mai bine pe vremea lui Vader, fir-aţi ai dracu’, că vă ţinea din scurt. Nu vă făceaţi voi toate mendrele, ca acum!”.
www.dailycotcodac.ro

De ce nu avem extratereştri în România (I) !!!!!

De curând, am citit un sondaj de opinie realizat de oamenii de ştiinţă americani (nu mai rămăsese chiar nimic de studiat după ce se terminaseră şi elementele chimice care pot fi introduse în balsamul de rufe) conform căruia un om din cinci crede că extratereştrii sunt printre noi. DailyCotcodac ar vrea să alunge orice teamă orice teamă de o invazie extraterestră şi să vă explice de ce fiinţele de pe alte planete nu sunt printre noi – şi chiar dacă ar fi, nu le-ar ajuta cu absolut nimic.

În primul rând, la noi nu prea ar avea unde să aterizeze. În judeţul Vaslui e prea periculos – se ştie că acolo, după juma’ de kil de jîn, tot omul îşi dă seama care-i alien şi care nu-i şi îi crapă capul monstrului cu parul. În Teleorman sau Sălaj, şi dacă ar ateriza, nu şi-ar da seama nimeni; de altfel, nici ei nu vor, pentru că toate aparatele de la bordul navelor indică absenţa oricărei forme de viaţă în aceste regiuni. În Bucureşti iar nu se poate, că e aglomerat şi dacă staţionează fie le ridică Negoiţă OZN-ul, fie după cinci minute farfuria zburătoare le dispare în curtea unui băiat din sectorul 5, unde e înmatriculată ca B-69-BOS, cu abţibild pe parbriz care arată ca a fost luată din târg de la Stuttgart. Oricum, nici cu baza nu pot comunica, fiindcă tot timpul le apare “Network busy”; până trec sărbătorile şi termină românii cu mesajele “Fie ca lumina”, se adaptează bieţii extratereştrii la viaţa locală, astfel încât primul mesaj pe care-l vor trimite acasă va fi: “mami, am găsit roşii frumoase şi ieftine la Obor, să iau 3 kile?”.

(mâine: E.T., Yoda, Chewbacca, Alien şi Predator în România).
www.dailycotcodac.ro

Vreau duşmani pe Facebook

Ca orice om normal cu serviciu, nevastă şi copil mic, o frec aiurea în fiecare zi pe Facebook. Tot în fiecare zi primesc apropouri de genul „Nu vrei să fii preten cu cutare că aveţi 26 de prieteni în comun” sau „Nu vrei să devii fan al spălatului pe dinţi / mâncat cu furculiţa / farmville / campania cu România va avea 3 miliarde de fani pe facebook până în 2012?”.

Mi se par că ăstea îmi limitează opţiunile de interacţiune socială. Facebook pare o lume compusă de hippioţi în care toată lumea cântă, se împrieteneşte şi dansează plantând verze pe câmpuri virtuale. Ştim cu toţii că nu e aşa. De aceea aş dori ca facebookul să introducă opţiunea de duşman.
Pe lângă prieteni să îţi apară şi sugestii de duşmani, spre exemplu: „Fii duşmanul lui Petrică, alţi 25 de prieteni de-ai tăi îl duşmănesc!”. Sau: „Alătură-te grupului celor care doresc m…e rapid! Suntem 65.000 de fani, vrem să ajungem la 100.000 până la finalul anului. George Copos s-a alăturat deja”.

În plus aş mai dori să am şi opţiunea de „dislike” sau „de rahat”. Să poţi pune la fiecare status „Ionuţ Megelea şi alţi 17 prieteni şi duşmani au impresia că e de căcat ce ai scris tu acolo”. Ar mai trebui inventat un joc de tip BlocVille în care să poţi să te faci vecin cu ceilalţi useri şi să le poţi bate în ţeavă, inunda apartamentul, suna la uşă să le spui să dea muzica mai încet şi bate pe locul de parcare din faţa blocului.

Vreau versiunea pentru România, băă!
www.dailycotcodac.ro

Cum se numeste copacul care face ciori ????

- Puisor, de ce nu te duci tu afara sa te joci? Ce faci tu aici?
- Ma gandesc!
- Ei, da… bravo! Si la ce te gandesti, ma rog?
- Ma gandesc la.. pomi!
- Aha…?!?
- Taticule…
- Immm…
- Tu stii cum se numeste pomul care face ciori?
- Hehe.. pai nu exista asa ceva, taticule!
- Pai cum sa nu, taticule! Pomul care face mere, se numeste mar?
- Mda
- Pomul care face prune, se numeste prun?
- Sigur ca da
- Pomul care face portocale, se numeste portocal?
- Mda
- Atunci cum se numeste pomul care face ciori?
- Mhe.. ti-am mai zis o data ca nu exista asa ceva
- Exista, taticule! Am vazut eu un pom plin de ciori! Aproape ca se apleca de atatea ciori cate avea in el!
- Ei bine, ciorile veneau numai la pom si se asezau pe crengile lui, ai inteles?
- Da. Si cand se coc, cad?
- Cine?
- Ele, ciorile…cand se coc, cad?
- Ciorile nu se coc!
- Raman verzi?
- Cum o sa ramana verzi, daca ele sunt negre?
- Cat de negre, taticule?
- Negre!
- Negre… de tot, de tot?
- Negre de tot, de tot!
- De tot?
- Da, negre asa, ca o locomotive care trece noaptea prin tunel ! Ai inteles?
- Am… am inteles!
- Asa
- Un singur lucru n-am inteles
- Immm?
- Cum se numeste pomul care face ciori?
- Puiule, pomul nu face ciori! Una-i pomul si alta ciorile! Ciorile vin numai asa, in vizita, la pom!
- Aha….Si merele cand vin in vizita la mar?
- Merele nu vin in vizita la mar! Merele chiar cresc in mar!
- Si dupa ce cresc, zboara?
- Nu zboara! Merele cad!
- Pai de unde cad, daca nu zboara?
- Din mar!
- Taticule, ce fac ele in mar?
- Fac ce fac si ciorile: stau!
- Am inteles tot..
- Asa!
- Am inteles tot tot-tot-tot!
- Asa…
- Mi-ai explicat foarte bine, sa stii!
- Foarte bine…
- Taticule, vreau si eu sa te rog ceva….Imi spui si mie cum se numeste pomul ala care face ciori?

Stupizenia SMS-urilor de Paste !!!!

Pentru ca lumina sărbătorilor pascale, dar mai ales kilogramele de drob şi cârnaţi să vă intre mai uşor în suflet, am decis să vă ajutăm să râdeţi şi în aceste zile, când televiziunile sunt decise să readucă în suflete tristeţea difuzând doar Divertis şi Mondenii. Din păcate, tot ce am putut produce e un articol cu poante ieftine legate de SMS-urile de Paşti. Nu toate SMS-urile comentate în cele ce urmează au fost primite de autor de-a lungul timpului (acum, câţi prieteni cretini poate să aibă un om?); unele sunt luate de pe net.

Dincolo de cadouri, de petreceri… se afla adevarata semnificatie a Pastelui, incearca sa-i dai lumina si sa o traiesti cu adevarat. Hristos a inviat!
- Logic, adevărata semnificaţie a Învierii se află doar în SMS-uri. Practic, aşa a fost şi transmisă vestea Învierii: apostolul Petru a dat un mesaj în grupul lui de prieteni: “Ba, intratzi rpd pe FB k n-o sa credetzi cn e aici cu mine!!!”.

Sper ca acest gand virtual sa iti aduca ce iti doresti tu cel mai mult! Paste fericit!
- Mersi frumos, dar eu cel mai mult îmi doresc să moară nişte oameni în chinuri şi asta nu e frumos de sărbători. Trimite-mi din nou marţi mesajul ăsta.

Iepurasul mustacios, e de Paste norocos. Nu-ti lasa cadou in ghete, are el alte secrete: pasca, oul inrosit, cozonacul, mielul fript si un Paste Fericit!
- Iepuraşi cu mustaţă pe oală cred că doar prin Ardeal am văzut, însă nici acolo printre atribuţiile lor nu se număra frigerea mielului. Oricum, sunt recunoscător că nu-mi lasă nimic în ghete, fiindcă nu vreau să ştiu ce mi-ar fi putut lăsa după ce se îndoapă cu pască, ouă, cozonac şi miel fript.

Un iepuras tare dragalas… a iesit in cale… cu viteza mare… si-ti ureaza neincetat… sa ai Paste Minunat… si Hristos a Inviat!!!
- Noi la chestiile alea care ne ies în cale cu viteză mare le spunem motociclişti, nu iepuraşi. Probabil îi confunzi pentru că şi unii, şi alţii paralizează dacă îi prinzi între faruri.

Sa-ti fie viata pufoasa ca un cozonac, fara griji ca a unui miel, colorata ca un ou de Pasti si luminoasa ca ZIUA INVIERII. HRISTOS A INVIAT!
- Superbă comparaţia, mai ales aia cu mielul, animalul pe care tocmai îl bagi în tine după ce a dus o viaţă fără griji.

Iepurasul bucalat iti ureaza neincetat un Paste Minunat!
- Purceluşul e bucălat, ai încurcat puţin sărbătorile.

Ou inrosit, miel rumenit, cozonac marit, Paste fericit.
- Acesta este un mesaj de tip spam special de sărbători, cu mărire de cozonac, nu ca alea din restul anului, cu mărire de penis de până la, Doamne-iartă-mă, cinci centimetri.

Si de va fi sa vina Isus din ceruri inapoi la noi, E semn c-a inviat credinta C-a inviat ce-i bun in noi. Paste fericit!
- Tehnic vorbind, orice preot poate să-ţi spună că e de fapt semn că vine sfârşitul lumii.

Tine minte! Poti sa te maturizezi, sa te cultivi, dar nu vei putea renunta niciodata la bunatatile mesei de Paste!
- Aşa este, domnule Pleşu.

Iepurasi nenumarati/ Sa iti sara buclucas/ Drept pe covoras.
- Cred că aşa a luat-o razna şi bietul Elmer Fudd.

E-n somn de salcii, un vis de rastignire/ E plans de miei si plaiuri cu verdeata/ Hristos sa va aduca lumina/ In noaptea renuntarii la moarte pentru viata!
- Bacovia, te tâmpişi, bre?

Cioc! Cioc! Astazi am iesit din ou special pentru tine, sa-ti urez un Paste fericit cu rasete si voie buna.
- Eu unul, dacă aş primi aşa ceva, mi-aş imagina că la uşă mă aşteaptă un ou imens din care o să iasă o stripperiţă, dar am impresia că asta nu e exact în spiritul sărbătorilor pascale.

Un iepuras alb de pasti a adus si la cei saraci cate un ousor de pasti pentru ca spiritul acestei sarbatori sai cuprinda pe toti din voia celui care s-a rastignit si a murit pentru noi si a inviat a treia zi dupa scriptura!!
- Mulţumim, domnule Copos, sunteţi foarte generos.

Anul acesta iepurasul sa vina la tine incarcat cu bunatati si sa nu uite sa iti dea si plicul cu cei o suta de pupici de la mine.
- Mersi, dar pe vremea mea în plic se puneau bani, nu herpes.

Cu ocazia Sfintelor sarbatori pascale va doresc numai bine, fericire, un iepuras cat mai gustos si un an cat mai frumos. Paste fericit!
- Stai un pic, că nu înţeleg. Trebuia să mănânc iepuraşul? Mielule, scuze, frate, a fost o confuzie.

Exista un iepuras care ne aduce fiecaruia dintre noi sentimentul sacru al Invierii Domnului.
- Asta bănuiesc că e iepuraşul Dan Puric.

Te rog sa incerci sa ai niste Paste ferice si pline de oo, cozo si alte merinde utile. In plus, te rog sa nu transformi prea mult vin in apa cu ajutorul ficatului. Ce crezi, e posibil?
- Dar dacă la anul m-ai şterge din telefon complet? Ce crezi, e posibil?

M-a contactat iepurasul si mi-a zis ca eu o sa fiu cadoul tau de Paste. Sunt putin in dilema! Ar trebui ca in dimineata de Paste sa ajung in gradina ta dar parca tu nu ai gradina… sa vin pe balcon? Astept raspuns!
- Vino pe balcon, dar ai grijă să nu te împiedici de anvelopele de iarnă şi nici să nu spargi damigeana cu vin de la socri, ca-ţi rupe tata capul.

Paste mielul fericit, oul sade inrosit, de rusine s-o scumpit, iar iubitul iepuroi sa v-aduca euroi, fericire, sanatate, mult noroc si spor la toate.
- Să moară duşmanii tăi, Iisuse!

Priveste prin credinta spre Golgota, spre cununa de spini, pune mana in ranile cuielor, opreste-te si asculta soapta lui ISUS: “Pentru tine am facut-o.”
- Nu suferea destul omul ăla, mai trebuia să-i bagi şi tu mâinile în răni.

Tzup! Tzup! Sunt un pui de iepuras care astazi am venit special pentru tine, sa-ti urez un Paste fericit cu bucurie si voie buna!
- Mori.

Dupa un post atat de lung, it doresc multe oua rosii, multi cozonaci si iepurasi de ciocolata! Paste Fericit!
- Mulţumesc, este practic ca şi cum mi-ai dori “spălături stomacale fericite”.

Si dacă până acum nu v-aţi filtrat suficient lista de prieteni şi încă mai primiţi astfel de SMS-uri, puteţi să le răspundeţi cu tradiţionalul: “Fie ca la anul să nu-mi mai trimiţi mesaje atât de haioase”.
www.dailycotcodac.ro

Televizorul, Opiumul gospodinelor – mamă, prof, soacră, amantă !!!

Am şi eu o întrebare: mucosul ăla imberb din reclama de la Jakobs, care îl lasă pe nenea ăla în fiecare dimineaţă şi fără cafea şi fără inocenţa lu’ fiică-sa, şi mai întinde şi primul mâna pentru salut ca ultimul necioplit, chiar scapă de fiecare dată ne-căl-cat-în-picioare? Sau ceea ce urmează după scena aia pică la montaj în fiecare dimineaţă?

***

Îmi place modul în care Adevărul îşi promovează cărţile: “Acum învelite în piele ecologică şi cu ilustraţii la fiecare 100 de pagini”. Cred însă că dacă scopul lor este, printre altele, să şi vândă, ar trebui să fie ceva mai perseverenţi şi să împingă lucrurile mai departe, spre firesc: “Idiotul de Dostoievski, în piele de varan pe cale de dispariţie cu ştrasuri, acum în varianta carte de colorat!”.
***

Bărbaţii sunt în continuare discriminaţi! După metoda prin care o duduie îşi poate vopsi părul în doar 10 minute, aş vrea şi eu o loţiune care să îmi tundă părul din nas în mai puţin de juma’ de oră – fără lacrimi, să mă scape şi de cel de pe spate în timp util (aici sunt rezon, nu dau termen), şi să cureţe şi cada şi ghiveta de păr.
Dar ce primesc în schimb? O cremă care doar mă face să arăt fresh chiar dacă am muncit toată noaptea!

***

Nu ştiu dacă aţi avut vreodată proasta inspiraţie să cumpăraţi “telemea delicioasă de la Hochland”. Dacă nu, mai bine, vă scutesc eu de supliciu cu ceva lămuriri: dacă nu aţi copilărit pe la ţară, telemeaua aia are cam gustul unei plăci de izolaţie din polistiren. Dacă aţi crescut şi pe la ţară, ei bine, cică-branza aia are fix gustul unui miez de cocean de floarea-soarelui sau de porumb (pentru că vine in două sortimente). Aşadar, singura modalitate prin care chestia aia ar putea fi asemanată oarecum cu branza ar fi ca produsul respectiv să fie îndesat cu forţa pe gâtul unei vaci, transformat apoi în lapte printr-un proces NATURAL, după care făcut brânză.

***

Aş mai avea câteva mici adaugiri la avertismentele de pe televizor, cu privire la modul nostru de viaţă, şi plec:

Pentru o viaţă sănătoasă, fute-i o palmă ţărăncii de la market atunci când işi scuipă pe degete pentru a putea desface punga în care urmează să-ţi pună produsele.

Pentru o viaţă sănătoasă, dacă stai într-o garsonieră şi nu ai hotă şi nici dulap la cuier pe hol, bagă-ţi geaca aia sub dormeză atunci când găteşti în ulei rânced, ca să nu ne mai muţi nasurile în tramvai.

Pentru o viaţă sănătoasă, renunţă la ceafa de porc în favoarea celei de pui, sau de peşte.

Mulţumesc.
www.dailycotcodac.ro