Odată cu reorganizarea administrativă a României în opt megajudeţe, voievodate, cnezate, raiale, paşalâcuri sau cum naiba s-or mai fi numind astea, s-au schimbat şi multe dintre “adevărurile istorice” pe care le ştiam noi de la şcoală, de pe google sau de pe Wikipedia. Asta nu aduce, însă, numai alterări ale feng-shui-ului unora dintre români, ci şi oareşce bucurii şi izbăviri pentru alţii. Cine sunt, aşadar, cei care au câştigat din regionalizarea României?
1. Moldovenii
Moldovenii au acum ieşire la mare, patru judeţe în plus şi, la nevoie, poate se hotărăsc să le unească între ele: Moldova de Sus (Nord-Vest) şi Moldova de Jos (Sud-Est). În plus, pe lângă vinul de Cotnari, muştarul de Tecuci şi mănăstirile din nord, se pot lăuda acum şi cu alte branduri de succes: cârnaţii de Pleşcoi, vinul de Murfatlar, Făureiul lui Bănel Nicoliţă, cel mai bun fotbalist român (Gheorghe Hagi, care acum e moldovean) etc. Plus că acum se pot răzbuna pe secole de asuprire. Moldova i-a cucerit pe turci şi pe tătari. Pe cei din fosta Dobrogea, evident. În plus, bancurile cu moldoveni vor dispărea din cel puţin patru judeţe. E o chestiune de timp până când moldovenii vor alipi şi restul ţării…
2. Şoferii de Alba
Odată cu dispariţia judeţelor, şoferii de Alba vor deveni de nerecunoscut. Vor fi de “Centru”, la fel ca sibienii, braşovenii şi cei din Kosovasna. Nu vor mai fi însemnaţi cu “fierul roşu” al celor două litere, A şi B, pe numerele de înmatriculare, ci vor face pasul spre cea de-a treia literă a alfabetului, C. Dacă se vor face de căcat în trafic, vor putea susţine oricând că sunt din Mureş sau Braşov… Încet-încet, prostia şoferilor de Alba va trece în legendă, devenind doar un mit urban.
3. Fabricanţii şi consumatorii de ţuică
Pălinca de Bihor, răchia dă prune bistriţene, horinca de Satu Mare, ţeze de meme (ţuica de Maramureş), ţuica de Sălaj… De zeci de ani, amatorii de ţuică, precum şi fabricanţii acesteia, se certau pe titlul de “cea mai bună ţuică”. Acum e mult mai simplu: denumirea generică de “ţuică de Crişana” va rezolva disputele, îi va împăca pe toţi şi îi va uni sub un singur stindard. Iar de-aici încolo nu vor mai trebui decât să se certe cu oltenii, pentru zaibăr.
4. Sibienii şi “albanezii”
Ştiţi că atât sibienii, cât şi “albanezii” se cred îndreptăţiţi să fie ei “buricul” României, capitala, cremvurştiul din hot-dog. Ei bine, acum vor avea ocazia. Atât “capitaliştii” istorici, cât şi cei culturali, vor fi “centrul” României, făcându-li-se voia. De-acum vor putea susţine, cu argumente, şi cu degetul pe hartă, că Alba, respectiv Sibiul, sunt “buricul” ţării. Sub “buric” rămân oltenii şi muntenii, dar asta deja e din categoria “învinşi de regionalizare”.
5. Ungurii
Maghiarii din Covasna şi cei din Harghita şi-au dorit dintotdeauna să facă parte din acelaşi judeţ, să dispară graniţele dintre ei, să fie într-un Ţinut Secuiesc fără frontiere, văzute sau trasate. De data asta au ocazia să li se îndeplinească visul. E drept că ei voiau să fie singuri, de capul lor, să vorbească maghiara în “voievodatul” lor ca la Buda, dar chiar şi-aşa, tot au câştigat ceva. Dacă mai pui că sunt în acelaşi judeţ şi cu fraţii din Marosvasarhely, chiar ar fi cazul să se orgasmeze puţin… Ungaria Mică este acum mai mare.
Mai aveţi şi alte exemple de categorii de români care profită de pe urma regionalizării?
www.ellun.es
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu