Daca nu iti place ce citesti.....consulta-mi avocatul....
căutare personalizată
duminică, 11 martie 2012
Pe vremea lui Ceauşescu, internetul mergea doar patru ore pe zi
Adolescenţii care stau toată ziua cu ochii în calculator uită că
românii nu au avut dintotdeauna acces la internet. Înainte de ’89,
românii puteau să se uite pe un singur site, care nu era online decât
patru ore pe zi. Este vorba despre site-ul Partidului Comunist Român,
care dădea numai ştiri despre Ceauşescu şi embeduia clipuri de pe
youtube cu cuvântările preşedintelui. În fiecare zi, site-ul era urcat pe net abia la ora 4 după amiaza. La
8, când înceta emisia, site-ul pica şi românii care încercau să-l mai
acceseze găseau mesajul "Page cannot be displayed", numai că în rusă.
Autorităţile făceau asta special ca tinerii să nu o ardă aiurea pe net,
în loc să presteze muncă patriotică sau să îngheţe de frig în case, pe
întuneric. Cei mai norocoşi români intrau pe site-uri bulgăreşti şi se uitau la
filmuleţele şi la pozele haioase postate acolo. Pentru site-urile de la
bulgari trebuia însă să-ţi maschezi ip-ul şi nu oricine reuşea asta.
Mulţi îşi amintesc cu plăcere blogurile bulgăreşti pe care le citeau
înainte de ’89. Iată ce declară Mircea Tănase, unul dintre talibanii
care lăsau zilnic comentarii injurioase pe pagina bulgărească de
internet Каквоознача.ХЩ: “Pe site-ul românesc nu vedeai decât postări despre Ceauşescu. Toată
ziua uploadau pe site ştiri despre ce a mai făcut nea Nicu, pe unde-a
mai fost, cine i-a mai dat like pe Facebook. Era un pupincurism de colo
până colo, ţi se făcea greaţă. Nici măcar nu puteai să laşi commenturi
fără să te loghezi.” Ce-i trist e că, în timp ce populaţia putea să se dea pe net doar
patru ore pe zi, Ceauşescu avea conturi de Facebook şi Twitter în
străinătate.
Stiu ca mai treci pe-aici, din cand in cand Stiu ca nu-ti pasa ce gasesti, daca gasesti ceva Si nici nu mai conteaza ce pun sau spun aici Tot ce era de spus s-a cam spus Tot ce era de simtit s-a cam dus Tot ce era de iubit s-a cam iubit Acum nu vii aici decat asa Din plictiseala, sau nimereala. Si, pentru tine, singurul meu vizitator fidel, Am pus aceste randuri Care de fapt nu inseamna nimic Decat ca stiu ca mai treci pe-aici Si m-am gandit sa-ti ies in cale.
Vin de nicaieri si pot sa merg oriunde vreau
Nu ma stie nimeni fiindca sunt un nimeni yo
Trag zile dupa mine una dupa alta
Personal le iau asa cum vin una dupa alta
Moartea are contract cu mine, dat in scris
Ca sa ma ia dormind in vis
Invins profesionist, in meserie trist
Am invatat cum sa dozez un compromis
Prima lectie de viata am invatat-o singur, sigur
N-o stiu pe de rost da stiu cateva reguli
Cateva treburi care ma ajuta
Sa raman asa cum sunt cand ceilalti incep sa rada
Sa se vanda cand io nu vreau sa cumpar
Nu ca-i scumpa dimpotriva ei ofera multe
Doar ca mie, nimeni de nicaieri
Nu-mi trebuie nimic din ce ofera ei
Si sigur ma cunosti m-ai vazut pe undeva
Dar nu ma recunosti chiar daca stau in fata ta
Sunt chiar acolo si tu nu ma vezi
Fiindca tu nu poti sa vezi ceva in care nu crezi
Sunt multi exact ca mine si nu ii vede nimeni
Trec pe langa tine si se prezinta: "nimeni"
Nimeni de nicaieri, nimic iti cer
Vreau doar sa-ti amintesti
Daca nu ne-am intalnit chiar ieri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu