căutare personalizată

joi, 6 mai 2010

Alimentara comunistă: mic ghid turistic (1)

În orice cartier sau oraş există măcar o alimentară comunistă. La noi în Apărători, de pildă, e în intersecţie “la Banditu’” (poate n-o să ne credeţi, dar în Berceni locurile cam aşa se numesc, nu există “la Filarmonică”, “la Pictoru’ cubist” ori “la Criticu’ de artă”). Există însă oraşe, cum ar fi Victoria, unde alimentara retro e centrul vieţii sociale (centrul vieţii culturale e un pic mai încolo, se cheamă “Central” sau “Năvodari”, şi nu, nu e bibliotecă sau galerie de artă). De aceea ne-am gândit să-i dedicăm un scurt ghid.
Primul indiciu că ai intrat într-o autentică alimentară comunistă e mirosul specific. Miroase a muşama încinsă. Motivul e simplu: practic toate suprafeţele din magazin sunt acoperite cu muşama (dacă nu înţelegeţi de ce, e clar că sunteţi tineri şi standardele de eleganţă în materie de decoraţiuni interioare ale anilor ’80 vă scapă), iar înăuntru e foarte cald, suficient încât muşamaua să-şi atingă aproape punctul de topire. Nu există probabil loc pe planetă unde să domnească o căldură mai odioasă precum cea dintr-o alimentară comunistă. Chiar şi în cel mai nemilos deşert adie uneori o mică pală de vânt sau, odată la 50 de ani, dă o ploicică, numai în alimentarele comuniste e ca într-un cazan sub presiune indiferent că e vară sau iarnă. Trebuie să le mulţumim vânzătoarelor că urlă la fiecare client să tragă uşa după el, să nu iasă căldura afară, fiindcă altminteri ne-ar mânca încălzirea globală în câteva luni.

Căldura n-ar avea însă niciun haz dacă n-ar exista şi muştele. Bănuiesc că până şi mexicanii îşi fac aprovizionarea cu muşte de la alimentarele comuniste, dar nu-i vedem fiindcă vin dimineaţa, devreme, când sunt gâzele proaspete. “Bună dimineaţa, domnu’ Bucho, un kil de musculiţe şi juma’ de tăuni, ca de obicei?” “Nu, fără muscoi azi, că nu i-am terminat încă pe ăia de săptămâna trecută”. Practic, într-o alimentară de acest gen sunt atâtea muşte încât, dacă ar fi date afară, s-ar distruge imediat echilibrul fragil al ecosistemului.

(mâine: despre vânzătoarele din alimentarele comuniste)
www.dailycotcodac.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu